Data:

# Yigru ZELTIL, scriitor

Marius CHIVU și George PLEȘU

Discursurile naționaliste cu accente xenofobe au devenit tot mai prezente în țările din Europa de Est, atît în media tradițională și în cea online, cît și în spectrul politic. În contextul redefinirilor constante ale noțiunilor de identitate, apartenență, naționalism, multiculturalism, e nevoie de o reevaluare a culturii naționale românești cu ajutorul unor perspective cît mai diverse. Ancheta de față își propune să înceapă această discuție.

În ce măsură originea etnică sau apartenența la o minoritate conlocuitoare ori la o comunitate culturală specifică (din țară sau din afara granițelor) au presupus un impact asupra formării și parcursului dvs. în carieră?

Y.Z.: M-am născut în contextul nu cel mai potrivit pentru a simți că pot să mă definesc identitar cu aceeași dezinvoltură luxuriantă pe care o au unele persoanele queer. Le admir, fiindcă simt că li se cuvine demnitate chiar și în cîmpul acesta social cu atîta alergie la alteritate, un corp social bolnav de normativitate. Își asumă riscuri mari cînd sînt atîția cărora poți să le perturbi "ordinea lumii" fie și cu niște biete pronume. Așa că am ales literatura ca spațiu de eschivă, în care să-mi asum indecidabilul într-o manieră relativ acceptabilă social. Din păcate, nici cîmpul literar nu este tocmai un spațiu protector, ci un cîmp de luptă care necesită tactici. Mi-am dat seama analizînd atitudinile față de avangardă - cîndva "minoră" și "nereprezentativă" pentru că în ea au predominat minoritarii evrei, apoi menținută într-un minorat "estetic" - și agenda conservatoare a multor autorități literare din țară.

Se regăsește și/sau e important să se regăsească acest aspect al apartenenței culturale în activitatea dvs. artistică?

Y.Z.: Nu îmi permit să fac teatru social (față de poezia de pagină, are impact, dar și recul) sau să scriu biografist, așa că i-am făcut pe unii să creadă că doar fac un experiment literar "indigest" și indiferent. Nu au sesizat că poezia din "ulei de palmier" descrie și experiențe nevrotice de closet, supuse unor (auto)cenzuri, pe măsură ce observam că am intrat iar într-un război rece. Iar fiindcă n-am plămîni de portavoce, am lăsat loc ambiguității și bruiajelor. Poate voi contesta, în moduri mai limpezi, ce înțeleg alți oameni din realitate, modurile în care își lasă reziduurile arhetipale să le dicteze acțiunile, pînă ajung să tînjească după întoarcerea selecției naturale. Sau poate mă voi apuca de grădinărit, ca Derek Jarman.

Descrieți într-un paragraf starea culturii române în acest moment din perspectiva domeniului dvs. de activitate artistică (film, teatru, literatură, arte vizuale, muzică).

Y.Z.: Cunosc oameni care scriu ca într-o cafenea ce pune curcubeie pe pahare și dau inimi pe Instagram la Ocean Vuong (un premiat scriitor gay american de origine vietnameză, autorul romanului On Earth We're Briefly Gorgeous) sau Alok Vaid-Menon (persoană non-binară care practică activismul, arta performance și poezia spoken word; i-am tradus niște versuri acum cîțiva ani pentru site-ul "Traducerile de sîmbătă") și oameni care scriu ca și cum noua stare de fapt e un hybris ce trebuie pedepsit - Dughin și Guénon să ne judece. Sînt extreme sociale pe care literatura de azi le reflectă. Vom vedea și pe mai departe polarizare, politizare, accelerarea conflictelor latente din sînul trecutei "belepoci" neoliberale...

Editorii recomanda

George PLEȘU

Pandemia a fost un prilej bun pentru ca INCFC…

Corina ȘUTEU

În noiembrie 2009, autoexilat în Argentina,…

Oltița CÎNTEC

E dificil de evaluat cît de mult bine a făcut…

Mircea VASILESCU

De zece ani, pe 15 ianuarie se sărbătorește…